Zâmbește

Zâmbetul e acea lumină la fereastra feței tale care spune lumii că ești acasă.

Arhive Lunare: October, 2011

Data: 31.10.2011 | Categoria: Articole | Răspunsuri: 0

Astăzi nu vreau să vorbesc despre istoricul acestei sărbători, pentru că acest lucru, este, cu siguranţă cunoscut de majoritatea celor care citesc acest articol. Nu vreau nici să mă leg de faptul că nu este o sărbătoare românească, ci una importată la pachet cu toate valorile şi non-valorile democraţiei…
Halloween
Astăzi vreau să vă pun câteva probleme legate de această „sărbătoare”. Mulţi dintre cei care se declară creştini consideră, cu naivitate, că nu este nimic rău în manifestările specifice acestei sărbători. În realitate este o invocare a maleficului prin toate manifestările sale. Aceste cuvinte pot să pară dure, dar nu există nicun aspect pozitiv în aceste manifestări. Se vorbeşte foarte mult despre distracţia de Halloween. Copiii se îmbracă în vampiri, vrăjitoare, monştri şi alte arătări îngrozitoare. De ce trebuie să întunecăm şi să sluţim în acest fel chipurile curate ale copiilor noştri? Decorul pe care Halloween-ul ni-l oferă este unul sumbru, terifiant, de groază. Nu are nicio legătură cu universul curat, candid în care un copil este firesc să se desfăşoare. Psihicul copiilor este în plin proces de dezvoltare şi, deşi ei par a se distra, deşi totul are aspect de joacă, faptul că se costumeză în tot felul de arătări malefice, le afectează cu siguranţă subconştientul. Imaginile cu monştri şi acţiuni înficoşătoare duc la apariţia coşmarurilor, a stărilor de anxietate, provoacă copiilor un sentiment nejustificat de teamă.

Sunt multe sărbători, atât sărbători religioase cât şi manifestări culturale care trec nepunctate sau cărora li se ocordă prea puţină atenţie în comparaţie cu semnificaţiile şi importanţa lor. Manifestările dedicate Invierii Mântuitorului, nu sunt nici pe departe egalate de cele dedicate Halloween-ului, iar la Paşti sărbătorim viaţa, învierea, nu moartea…

De ce permitem să li se întâmple asta copiilor noştri? De ce ne lăsăm duşi de val atât ca profesori cât şi ca părinţi? De ce promovăm răul, urâtul? Credeţi că toate aceste manifestări sunt cu totul inocente şi nu au repercursiuni grave asupra copiilor noştri, în special a celor mai micuţi? Dacă ne declarăm creştini, de ce sărbătorim răul, chiar dacă răul acestei sărbători are mai mult aspecte vizuale, nu practice?

Data: 29.10.2011 | Categoria: Articole | Răspunsuri: 0

„Dragostea – iluzia este că o întâlneşti, când, de fapt, se învaţă. Şi se înşală cel ce rătăceşte prin viaţă, pentru a fi cucerit, cunoscând prin scurte fioruri gustul tumultului inimii şi visând să întâlnească marea febră ce-l va încinge pentru totdeauna, deşi ea nu este, în slăbiciunea inimii şi nimicnicia colinei pe care-a învins-o, decât o deşeartă victorie a inimii sale.
Dragostea
De asemenea, nu te odihneşti în dragoste, dacă ea nu se transformă din zi în zi, ca în maternitate. Dar tu vrei să te aşezi în gondola ta şi să devii cântec de gondolier pentru totdeauna. Şi te înseli. Căci nu are semnificaţie ceea ce nu e în ascensiune sau trecere. Iar dacă te opreşti, nu vei găsi decât plictiseala, căci priveliştea nu mai are nimic să-ţi spună.”

Antoine de Saint-Exupéry

Despre dragoste s-au spus şi se vor mai spune multe, dar câţi dintre noi o cunoaştem cu adevărat? Câţi am trecut proba timpului? Câţi mai avem fluturi în stomac după 5, după 10, după 20 ani?

Dragostea este ceea ce dăm, nu ceea ce primim. Dragostea e acel vis pe care noi îl facem să devină realitate pentru celălalt. Dragostea înseamnă să ai curaj, să crezi în lucruri care nu se văd şi care sfidează realitatea. Iar parte frumoasă este că dragostea nu rămâne niciodată datoare, pentru că tot ce dai se va întoarce la tine într-o zi… poate chiar azi, poate mâine… Eu cred că secretul este să iubeşti total, până la capăt, chiar dacă uneori dragostea nu este sinonimă cu fericirea, chiar dacă pe drum sunt şi lacrimi…

Data: 19.10.2011 | Categoria: Articole | Răspunsuri: 0

Când Dalai Lama a fost întrebat ce-l surprinde cel mai mult în ceea ce privește omenirea, a răspuns:
Dalai Lama
„Omul, pentru că el își sacrifică sănătatea ca să facă bani, apoi cheltuiește banii ca să-și recupereze sănătatea, ca mai apoi să fie îngrijorat de viitorul de care nu se poate bucura în prezent; rezultatul fiind că nu trăiește nici în prezent și nici în viitor; el trăiește ca și când n-ar muri niciodată și apoi moare, netrăindu-și viața cu adevărat.”